În fiecare duminică biserica pretinde că în mod invizibil supranatural se pogoară la rugaciunile lor Iisus Hristos mic copil, iar preoții Îl sacrifica pe altarul lor sub forma de pâine și vin.
Este necesar să facă asta pentru că Dumnezeu are nevoie sa I se aducă jertfă nesangeroasa vizibil dar sângeroasă invizibil. Este o asa-zisa marturie promovată de biserica de la un călugăr care nu credea că se întâmplă asta și a vrut să vadă și a văzut efectiv pruncul coborând și tăiat și sânge cu carne in potir și nu a mai putut să mănânce.
Și de asemenea este și mărturia unui asa zis împărat păgân Amfilog care zice:
“Preotul s-a apropiat si luand, dupa obicei, prescura in mana stanga si cutitul cel anume facut pentru slujba, numit copie, in mana dreapta, a zis: „Junghie-se Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridica pacatul lumii, pentru mantuirea lumii”. A impuns cu copia zicand: „Si unul din ostasi cu sulita coasta Lui a impuns si indata a iesit sange si apa”. Iar imparatul n-a vazut pe preot impungand prescura, cea anume pregatita pentru slujba, ci a vazut ca a fost injunghiat acel minunat si Dumnezeiesc Prunc inconjurat de ingeri” ( “Descoperirea Sfintei Liturghii” tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Galaction episcop al Alexandriei si Teleormanului. Editura Agapis Bucuresti.)
Daca credincioșii nu participă în comun la a manca trupul și sângele dumnezeului promovat de biserică, nu vor avea viață în ei. Acestea sunt cuvinte pretins spuse de Mântuitorul în Biblie. (Ioan 6:53)
De asemenea este promovată de biserică venerarea de oase de morți cu viață sfântă prin cereri, rugăciuni, stat la coadă și sărutat oasele.
Călugării și călugărițele sunt îmbrăcate în negru pentru a simboliza moartea împreună cu Hristos și pentru a participa la învierea Lui.
Legile date de Hristos în Matei 5 nu sunt scoase în evidență și nici promovate de Biserica.
Biserica binecuvântează judecătoria, poliția, armata, închisoarea, războiul de apărare (kalashnikov, Patriarhia Serbiei) rachetele nucleare.
Şi iată, unul dintre cei ce erau cu Iisus, întinzând mâna, a tras sabia şi, lovind pe sluga arhiereului, i-a tăiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. (Matei 26:51-52)
Biserica construiește marea catedrala de ziduri investind sute de milioane de euro în această clădire. Oare cat investește în a educa oamenii și a le arăta adevărul despre Biblie, despre Moise (care a scris mărturie împotriva evreilor și a templului), despre Iisus, despre cortul mărturiei versus templu și despre modul de viață cerut de Dumnezeu (Apoc. 18:4).
Moartea Mântuitorului pe cruce este venerată și crucea pusă la loc de cinste. Se pretinde că prin moartea pe cruce (rastignire) a fost lumea împăcată cu Dumnezeu Tatăl și astfel a putut Dumnezeu să aibă motiv sa ne ierte, pentru că Hristos nu a avut niciun păcat și a fost jertfă perfectă pentru păcatele noastre.
Viziunea aceasta despre sacrificiu vine din modul cum era organizat templul la evrei și la alte popoare care făceau jertfe de sânge. Templul era organizat astfel încât să poți omorî animale, apa calda să speli altarul și loc unde sa arzi carnea. Oare cum mirosea acolo?
In Noul Testament este pretins că acest tip de sacrificiu a fost păstrat și transfigurat, astfel că după jertfa Mântuitorului pe cruce, noi practicăm în templul bisericii același sacrificiu de sânge, dar invizibil.
Mântuitorul a zis: “Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă.” (Mat 9:13)
Moise a scris marturie împotriva evreilor (Deut. 31:26):
26. Şi a zis: “Luaţi această carte a legii şi o puneţi de-a dreapta chivotului legii Domnului Dumnezeului vostru şi va fi ea acolo mărturie împotriva ta.
27. Că eu cunosc îndărătnicia ta şi cerbicia ta; dacă şi acum, când trăiesc eu cu voi, sunteţi îndărătnici înaintea Domnului, dar cu cît mai mult veţi fi după moartea mea?
Moise le-a dat Legea să o citească la fiecare 7 ani:
9. Apoi a scris Moise legea aceasta şi a dat-o preoţilor, fiilor leviţilor, care purtau chivotul legii Domnului, şi tuturor bătrânilor fiilor lui Israel.
10. Şi le-a poruncit Moise acestora şi le-a zis: “După trecerea a şapte ani, în anul iertării, la sărbătoarea corturilor,
11. Când tot Israelul va veni să se înfăţişeze înaintea feţei Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, să citeşti legea aceasta înaintea a tot Israelul şi în auzul lui;
12. Să aduni poporul, bărbaţii, femeile, copiii şi pe străinii tăi care se vor afla în cetăţile tale, ca să audă şi să înveţe şi ca să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru şi ca să se silească să împlinească toate cuvintele legii acesteia.
Ei însă doreau să aibă o societate cu o elită religioasă cum au văzut la egipteni și de aceea Aaron a nesocotit cuvântul Domnului și a făcut templu cu sacrificii de sânge.
Profeții trimiși de Dumnezeu au vorbit împotriva templului și a sacrificiilelor de sânge.
Dumnezeu a stabilit cortul mărturiei unde putea intra oricine, iar cele două tablete și casetuța unde stăteau le ținea Moise într-o mână. După ce Aaron le-a refăcut cu aur și a făcut heruvimi de aur, aceleași obiecte nu mai puteau fi mutate decât de șase oameni pe umeri.
In loc sa fie citită la 7 ani, Legea a fost ascunsă în sfanta sfintelor și nu mai putea sa intre acolo decât marele preot o data pe an. Și cei care aveau grijă de aceste lucruri, și implicit aveau puterea de control și conducere, erau fiii lui, leviții.
Pe vremea regelui Iosia (2 Chr. 34) a fost găsită din nou Legea și regele având puterea a schimbat în timpul domniei lui.
[…]
Continuarea intr-un articol viitor…
